Zilele astea, răsfoind nişte pagini ale unor cărţi pe cale de dezmembrare şi urât mirositoare, ochii mi-au căzut asupra Învăţăturilor lui Neagoe Basarab şi mă gândeam, asta din lipsa unei alte ocupaţii de înălţare intelectuală, încotro se îndreaptă viaţa polítică pe plaiul mioritic. Citeam despre obiceiurile din acele vremuri şi urmăream valorile promovate de acele opere parenetice, care aveau scopul de a forma o educaţie aleasă polítică, socială şi morală principilor moştenitori şi viitorilor conducători ai ţinutului. Citind încercam să-mi transpun “sfaturile” politice la realitatea din zilele noastre. Rezultatul: un zâmbet cu reale şanse de transformare în hohote de râs. Să vedem, omul politic din cele vremuri, also known as boier “trebuie numit de Domn, după ce-i cunoaşte el personal vrednicia, iar nu după îndemnul unora sau altora” căci aceştia au luat mită şi funcţionează pe principiul “ce-ţi zic ţie, pentru dânşii.
Nu cred că de atunci s-au schimbat prea mult ameninţările de care trebuie să fie conştient Domnitorul modern: “sfaturile” si acum exista acolo unde exista interes iar interesul întotdeauna este personal şi nu cinsteşte binele public. Chiar şi vrednicia mai e, ce-i drept, definiţia termenului a evoluat, să spunem. Nu trebuie decât să ascult actualul Domn al ţării, susţinător al unui proaspăt principiu intitulat “autonomie culturala”, cum cântă la poarta ungurilor în încercarea de a-i învăţa pe ei cântecelul pe care să-l recite, la rândul lor, la alegerile prezidentiale. De câtă vrednicie trebuie să dai dovadă!
Tare sunt curioasă dacă ar fi ca Traian Băsescu să-şi expună sfaturile si principiile politice într-o lucrare de tip Ghidul etic al politicianului în 2009 pentru fiica mea Elena cu ce sfaturi şi-ar educa odrasla. Poate…
Iubita mea fiica, înainte de toate se cade să nu trăieşti în fală deşartă, multele haine, multele podoabe (toate cele de 8000 de euro), mulţimea de cai (sau calul în contextul Bucureştiului), clădirile să lipsească. Caută să te lipseşti de clădiri aşa cum şi sora ta se mulţumeşte doar cu un apartament şi o mansardă; câtă vreme eşti politician ai “palate” când eşti la PE îţi ajunge vatra părintească…
Şi sfaturile pot continua…
Livia.
Pe vremuri lucrurile stateau altfel. Viata era mai simpla si politica avea mai putina importanta. As da orice sa vad ziua in care Basescu iese in curtea palatului cu sceptru intr-o mana shi palosul in cealalta ca sa combata boierii corupti.
Matei, my friend… Pe vremuri lucrurile stateau fix la fel… respectiv era o mare ciolaniada inca din antichitate… pe vremea Romei cu cat stiai mai multe persoane mai sus puse cu atat iti era mai bine. Acum in politica e fix la fel… ba chiar si in business, doar acolo se cheama “networking”, dar sunt variatiuni pe aceeasi tema. Viata politica a fost mereu la fel cum ziceam… diferenta e ca atunci daca greseai ceva iti taiau capu. Macar acum in cel mai rau caz ajungi la mititica. Cat despre schimbarea lu Base… noi trebuie sa ne schimbam si dupa aia o sa alegem pe unii care merita sa fie acolo, pana una alta Base este fix oglinda poporului pe care il reprezinta…
Viata politica mioritica se indreapta in pasi de salsa catre Cuba. Oricum cu toate cele, daca vrei sa prinzi un pic de curaj e suficient sa te uiti colea she peste Prut… se poate si mai rau adica! De bine de rau la noi mai vin niste alegeri, mai se fura si la noi, da nu chiar ca la altii… si desi in linii mari tot pe aia ii stampilam, incet incet tot se mai triaza din boieri.
<>
Foarte adevarat in zilele acelea cand se putea spune despre Domn ca este cu adevarat “un domn”.
In zilele noastre, cand nici “Domnul” nu mai este “un domn”, vrednicia este trecuta cu vederea tocmai pentru ca ea ii lipseste chiar “Domnului”. “Domnul” ia mita.
Să vedem, omul politic din cele vremuri, also known as boier “trebuie numit de Domn, după ce-i cunoaşte el personal vrednicia, iar nu după îndemnul unora sau altora” căci aceştia au luat mită şi funcţionează pe principiul “ce-ţi zic ţie, pentru dânşii”.
—————————————————————-
Foarte adevarat in zilele acelea cand se putea spune despre Domn ca este cu adevarat “un domn”.
In zilele noastre, cand nici “Domnul” nu mai este “un domn”, vrednicia este trecuta cu vederea tocmai pentru ca ea ii lipseste chiar “Domnului”. “Domnul” ia mita.
El “fura” de la pensionari care abia traiesc cu 2000 lei,
Cat fura se vede prin fala odraslei.
In romania, ca sa iti mearga bine, trebuie sa ai influenta
Si influenta ti-o cumperi.
In cazul lui Basescu: este cumparat de oamenii cu bani.
Oricine va ajunge in locul lui va avea aceeasi soarta.
chiar in seara asta am asistat la o prelegere mai putin conventionala cu publisherul de la Academia Catavencu, prelegere care bineinteles a degenerat intr-o discutie legata de politica. una dintre concluziile la care s-a ajuns (trista dealtfel) este lipsa de interes a generatiilor mai tinere fata de ceea ce se intampla in sectorul politic. ori, plecand de la aceasta idee, cum sa ne mai miram de vremurile pe care le traim sau de “grozaviile” la care suntem martori?
Eu cred ca ii spune mai mult decat atat. Si incepe asa: Odorasul tatei, grele vremuri au venit peste noi, mai fa si tu ceva economie, mai taie din fusta ca prea lunga pare, si cu o asemenea criza o sa-nceapa poporul sa ti-o masoare. Si daca iti spun tre sa ma asculti, ca de bine te invat, tre sa ai fusta cat creierul ca daca o lungesti prea tare ce mai arati? Si invata tata, invata, uite, si un exemple am sa-ti dau, vezi aia blonda unde a ajuns? Daca a ascultat de mine… Asa ca ia (a)minte si invataminte…
@ Matei: Pai, ce spui tu deja s-a intamplat, in mare. Iti mai aduci aminte de referendumul pentru demiterea presedintelui?? Si atunci Traian Basescu a tinut un discurs emotionant in plenul unei sedinte a Palatului Parlamentului in care se revolta impotriva celor 322 de politicieni(o asemanare oarecum fortata de altfel cu “monstruasa coalitie”). El era justitiarul in lupta cu politicienii corupti. Nu?
@ Vladut: Da, ai dreptate, mijloacele de coercitie s-au schimbat, cum era si firesc de altfel. La fel si infatisarea domnului si a boierilor. Principiile insa, au ramas cam la fel.
Ne place ca ai adus in discutie ideea responsabilitatii votului pe care il oferim (sau nu) si speram sa fii la fel de prompt si in ziua votului. Si da…se poate si mai rau, dar asta nu inseamna ca trebuie sa fim excesiv de optimisti si sa ne multumim cu ce avem.
@ Razvan: Nu putem idiliza trecutul. Si atunci erau domni buni sau rai, care se inchinau turcilor sau nu, care asupreau sau dimpotriva, ajutau taranii. La fel e si la noi. Putem avea un presedinte competent, dupa cum, prea bine, se poate si sa nu-l avem.
@ ion de la raion: Daca putem ipotetic pune problema “furatului”, atunci sunt convinsa ca jocurile de interese se desfasoara la un nivel mult mai inalt si cu o miza mai mare, decat mica pensie a batranilor…Iar despre Basescu, nu ma pot pronunta. Doar el stie ce face si cum.
@ chagrin: Intr-adevar, indiferenta noastra da mana libera politicienilor sa faca ce vrea. Si atunci, cu ce drept ne mai plangem?
@ letspuzzle: :=)) Da, si asta ar putea fi o varianta…Apreciem creativitatea ta.
Numai carcoteli pe aici… v-ati putea ocupa timpul cu ceva mai creativ sau mai constructiv.
Unii carcotesc altii raspund la carcoteli. Ai alta propunere ca din cate vad si tu esti implicat/a in carcoteala noastra.