Năstruşnicele aventuri ale lui PR

Cine este PR? Un copil. La fel ca tine, sau ca mine. Un împătimit al jocurilor pe calculator, al desenelor animate şi al cartofilor prăjiţi. Colecţionar de maşinuţe şi roboţei. Puiul mamei şi voinicul tatei. Răsfăţatul bunicilor şi spaima vecinilor. Un pui de om mic şi neastâmpărat, cu argint viu prin vene şi o gură cât o şură. Alimentat de un motor de 140 CP, care generează întrebări într-un mod continuu…cel mai adesea întrebări fără răspuns. Multilateral dezvoltat, rivalizând cu Leo. Cum care Leo? Leonardo da Vinci, bineînţeles. Căci şi lui PR îi place să inventeze lucruri. Până acum a inventat Problema, dar pentru că sistemul este încă perfectibil, PR munceşte din greu, de dimineaţa până seara, să pună în aplicare diverse teorii despre crearea de probleme, spre disperarea părinţilor săi. Ştiu. Nu aveţi o părere prea bună despre PR. Şi totuşi, v-aş ruga să vă aduceţi aminte că aşa sunteţi şi voi. Sau aţi fost…înainte de a ne grăbi cu toţii să îl oropsim pe săracul PR.
De altfel, el are şi părţi bune. Iar seara, după o luptă vajnică împotriva murdăriei acumulate pe parcursul zilei, se transformă brusc, în cel mai cuminte copil din Univers. De obicei, mami sau tati îi citesc lui PR din cartea cu aventuri a lui Harry Potter. Îl îndrăgeşte atât pe micul Harry, încât, probabil, numele lui ar fi fost HP, dacă nu ar fi putut fi lesne confundat cu compania de monştrii electrici…
Dar destul despre PR. Cred că v-aţi făcut o idee până acum despre cum este protagonistul nostru. Cert este că, încercând să pătrundă în lumea magiei şi tot decupând cerul cu bagheta sa fermecată, PR, chiar ajunge să descopere magia. Descoperă cuvântul şi puterea lui nemărginită. Şi de acum, problemele pe care le-a tot inventat, încep să devină funcţionale. Este răpit de o Baba-Cloanţa. Dar o Baba-Cloanţa modernă şi deloc urâtă. Înaltă, cu fustă scurtă şi tocuri, cu ochii mari şi buze mici, cu părul lung şi mintea scurtă. Vrăjitoarea îl duse pe PR pe tărâmul său, un loc sinistru, situat undeva între cer şi pământ şi unde nu zăreai nici ţipenie de om. Îl duse pe tărâmul Lliliputanumaku. Liliputanumaku. Cică Liliputanumaku. Cine a mai auzit de aşa ceva? De un astfel de loc?
Nimeni. Şi aşa, micul nostru PR ajunse slujitorul vrăjitoarei, care îl puse la tot felul şi felul de munci. Şi pentru că răutatea vrăjitoare nu avea margini, ea îi şterse lui PR din minte propriul nume, amuzându-se straşnic să îi găsească tot felul de denumiri. Câte una pt fiecare zi.
La început, Pr, sau Amos (Kendall), cum era numele lui din acea zi, fuse nevoit să scrie discursurile Babei-Cloanţa pentru întâlnirile cu supuşii săi. Apoi, Phineas (tot PR, bineînţeles), a trebuit să organizeze evenimente, pentru că şi vrăjitoarele, pt a avea randament, trebuiau distrate. Într-adevăr, nu a mai fost nevoie să o inventeze pe bătrâna Heth, pentru ca tărâmul abunda de babe bătrâne, urâte şi fără dinţi.
Apoi răzmeriţa s-a instaurat şi în cadrul celor 13 colonii ale tărâmului Liliputanumaku. Adams(PR) a devenit liderul mişcării de rezistenţă în rândul coloniilor de vrăjitoare şi a înţeles că este important să se facă auzit, să transmită versiunea proprie asupra evenimentelor pentru a susţine public “Vrăjituţiunile”
S.Adams înţelege importanţa unităţii în rândul vrăjitoarelor şi a a angrenării lor în structuri formale precum The Dothers of Witches.
Conştient că numai aşa ar putea scăpa de sub stăpânirea Babei-Cloanţa, Adams, un adept al stage-events-urilor, pune la cale celebrul The Liliputanumaku Tea Party, care marchează atitudinea asumată a coloniştilor faţă de Independenţă.
După ce reuşeşte să evadeze, Lee, căci micul Pr tot nu scăpase de blestemul vrăjitoarei şi nu îşi regăsise numele, se spovedeşte smerit şi îşi face lui însuşi o promisiune: “Jur să spun adevărul şi numai adevărul, aşa să mă ajute Dumnezeu!”
Devine consilier pentru miliardarii Rockefeller, implicaţi în scandalul “Masacrul de la Ludlow” Lee încurajează transparenţa în cadrul Colorado Fuel & Iron Company şi câştigă încrederea opiniei publice.
Dar pentru că nu mai putea suporta lipsa unui nume, PR, numit acum Bernays, decide să îşi regăsească numele.
Şi se documentează….se documentează, se documentează.
Sondează opinia publică şi spre final…planifică şi declanşează campania de găsire a numelui. Pe parcurs însă, pentru că documentele nu aveau un gust prea bun, descoperă şunca şi plasele de păr pentru femei.
Totul este însă în zadar. Pr nu îşi aminteşte numele lui şi pace. Şi atunci deznădăjduit, se apucă să îşi scrie necazurile. Şi scrie, şi scrie…şi tot scrie…până când, la pagina 666 îşi aduce aminte numele său. PR, DA!!! Asta era cuvântul mult căutat. Pr se numeşte el . Şi odată cu numele găsit, se destramă şi blestemul vrăjitoarei. Pr se regăseşte în casa familiei sale, în patul moale şi pufos, plin de lene şi alint. Dar, pt că a învăţat o lecţie importantă, acum nu se mai joacă cu cuvintele, deşi continuă să mai inventeze probleme. Şi făcându-se el aşa copil cuminte, a şi fost declarat de altfel, cel mai cuminte copil al secolului XX(era singurul copil al familiei…dar, ce mai contează?)
Şi a crescut fericit…până la adânci bătrâneţi.

Ivona